Caut fluturi.

Ploua..si fiecare picatura parca imi atinge sufletul incercand sa-l curete de tarana asternuta de ceea si cei ce ma inconjoara.Toti sunt atat de ipocriti incat nu isi mai cunosc nici macar propria persoana.Pana si cele mai salbatice animale sunt mai blande decat fiintele ce isi imprastie zi de zi veninul in jurul meu.

Incearca sa ma ingenucheze si in unele momente reusesc pentru ca eu nu sunt atat de puternica precum ei,eu am un suflet,iar sufletul meu devinde vulnerabil si cedeaza,insa ma inchid asemenea unei omizi in coconul ei si..recapatandu-mi puterile renasc precum un fluture.

Caut printre toti si toate zambete adevarate,caut fluturi cu care sa ma inconjor si treptat reusesc sa gasesc persoane pe care fara teama le pot iubi,persoane ce ma invata ca oferind..primesc.

Sufletul imi este coplesit de fericire atunci cand descopar oameni,oameni adevarati,capabili sa iubeasca neconditionat,dispusi sa ajute in orice situatie fara a cere ceva drept rasplata si oameni ce imi pot zambi cald si sincer atunci cand am nevoie.

Asta e tot ceea ce nu-mi lasa sufletul sa moara,asta ma tine in viata si ma ajuta de fiecare data cand sunt cu moralul la pamant.

Am decis si imi reinnoiesc decizia spunand ca voi incerca sa gasesc toti fluturii de pe pamant si sa le redau deplina viata unindu-i si izolandu-i de jungla distrugatoare de fiinte si devoratoare de suflete,insa momentan ma voi bucura de frumosii fluturi ce ma inconjoara si imi umplu zilnic sufletul de sentimente deosebite si de nepretuit.